Evanghelia după Sfântul Marcu

Capitolul 9

Schimbarea la față
(Mt 17,1-13; Lc 9,28-36)
    ² După șase zile, Isus i-a luat pe Petru, pe Iacob și pe Ioan, i-a dus deoparte pe un munte înalt numai pe ei și i s-a schimbat înfățișarea înaintea lor. ³ Hainele lui au devenit strălucitoare, atât de albe cum nici un albitor de pe pământ nu le putea albi. ⁴ Atunci le-a apărut Ilie împreună cu Moise și vorbeau cu Isus. ⁵ Petru, intervenind, i-a spus lui Isus: "Învățătorule, e bine că suntem aici; să facem trei colibe: ^a una pentru tine, una pentru Moise și una pentru Ilie". ⁶ De fapt, nu știa ce să spună; căci îi cuprinsese frica. ⁷ Apoi a venit un nor care i-a învăluit în umbră și din nor s-a auzit un glas: "Acesta este Fiul meu cel iubit, ascultați de el!" ⁸ Dintr-o dată, privind în jurul lor, n-au mai văzut pe nimeni decât pe Isus singur cu ei.
     ⁹ În timp ce coborau de pe munte, le-a poruncit să nu spună nimănui cele ce au văzut, decât atunci când Fiul Omului va fi înviat din morți. ¹⁰ Ei au păstrat lucrul acesta pentru ei, întrebându-se ce înseamnă a învia din morți.
    

 

Note de subsol

---

^a Este o referinţă la cortul prezenţei lui Dumnezeu. Petru propune construirea unor colibe asemănătoare celor de la sărbătoarea Corturilor, când evreii, în amintirea peregrinării prin pustiu, ridicau corturi sau colibe din frunze de palmier în care stăteau opt zile.